În ultima săptămână a lunii mai 2026, Uniunea Europeană a făcut unul dintre cei mai importanți pași din istoria armonizării TVA-ului. Comisia Europeană a publicat strategia de implementare a inițiativei „TVA în era digitală” (ViDA), structurată în jurul a șase acte de punere în aplicare cheie. Aceste documente stabilesc o foaie de parcurs concretă pentru perioada 2027–2030 și afectează în mod direct fiecare companie care desfășoară activități transfrontaliere în cadrul Uniunii Europene.
Inițiativa ViDA, adoptată oficial de Consiliul UE la 11 martie 2025 și în vigoare începând cu 14 aprilie 2025, reprezintă cea mai profundă reformă a TVA-ului european din ultimele două decenii. Obiectivele sale sunt clare: consolidarea colectării impozitelor, combaterea fraudei de tip „carusel” și alinierea legislației fiscale europene la realitățile economiei digitale.
Până în prezent, ViDA a funcționat în principal ca un cadru legislativ. Anunțarea a șase acte de punere în aplicare semnalează că se trece decisiv de la legislație la punerea în aplicare efectivă.
Cele șase acte de punere în aplicare abordează trei domenii interconectate care, împreună, formează un nou ecosistem al TVA-ului la nivel european.
Cerințele de raportare digitală (DRR) — Începând cu 1 iulie 2030, tranzacțiile B2B dintre întreprinderile înregistrate în scopuri de TVA din diferite state membre ale UE vor trebui raportate digital, aproape în timp real. Factura încetează să mai fie un document procesat reactiv la câteva săptămâni după efectuarea unei tranzacții — ea devine date transmise autorității fiscale aproape imediat după emitere. Pentru întreprinderi, acest lucru înseamnă că integrarea completă a sistemelor ERP și a celor contabile cu infrastructura de raportare va fi obligatorie.
Modernizarea VIES — Sistemul de schimb de informații privind TVA-ul(VIES) va fi supus unei revizuiri cuprinzătoare. Scopul este verificarea mai rapidă și mai precisă a înregistrărilor în scopuri de TVA ale contrapartidelor, reducând semnificativ riscul de a efectua tranzacții cu entități fictive sau neînregistrate.
Extinderea sistemului „One Stop Shop” (OSS) — OSS, care permite întreprinderilor să își îndeplinească obligațiile privind TVA-ul în mai multe țări ale UE printr-o singură înregistrare, va fi extins pentru a acoperi categorii suplimentare de tranzacții. Pentru companiile care vând în mediul digital sau furnizează servicii transfrontaliere, acest lucru înseamnă o simplificare suplimentară a obligațiilor de conformitate.
Cele șase acte de punere în aplicare definesc următoarele etape cheie:
Până la 31 decembrie 2026, toate statele membre trebuie să transpună Directiva ViDA în legislația națională. Acest termen influențează deja ritmul activității legislative în țările UE — inclusiv în Polonia, Republica Cehă și Slovacia.
Începând cu 1 iulie 2028, intră în vigoare dispozițiile extinse privind sistemul OSS, care acoperă noi categorii de tranzacții și tipuri de furnizori.
Începând cu 1 iulie 2030, facturarea electronică transfrontalieră B2B devine obligatorie în întreaga UE, cu o cerință de raportare în timp aproape real. Facturile trebuie să respecte standardul european EN 16931.
Până la 1 ianuarie 2035, toate sistemele naționale de facturare electronică trebuie armonizate cu standardele la nivelul UE.
Polonia se află în prezent în avangarda facturării electronice europene — sistemul obligatoriu KSeF este în vigoare de la 1 februarie 2026 pentru contribuabilii mari și de la 1 aprilie 2026 pentru toate celelalte întreprinderi. Acest lucru oferă companiilor poloneze un avantaj în adaptarea la cerințele ViDA.
Cu toate acestea, ViDA depășește cu mult sistemele naționale de facturare. Principalele provocări pentru întreprinderi sunt următoarele.
Companiile care exportă către alte țări din UE sau importă de la furnizori cu sediul în UE trebuie să se pregătească pentru raportarea digitală a tranzacțiilor transfrontaliere începând cu anul 2030. Sistemele ERP și cele financiare ar trebui să țină deja cont de acest aspect în planurile lor de dezvoltare.
Echipele de conformitate și IT ar trebui să monitorizeze progresul transpunerii ViDA în țările partenere — fiecare stat membru poate implementa cerințele UE în moduri ușor diferite, în special în ceea ce privește formatele de date și infrastructura de raportare.
Întreprinderile care își desfășoară activitatea în mai multe jurisdicții ale UE ar trebui să ia în considerare auditarea proceselor actuale de facturare pentru a verifica gradul de pregătire pentru ViDA, în special în ceea ce privește formatele de date și integrarea sistemelor.
Anunțarea celor șase acte de punere în aplicare a ViDA marchează momentul în care sistemul european de TVA trece de la teorie la un proiect concret de implementare — cu termene, standarde și sancțiuni. Companiile care încep pregătirile astăzi — analizându-și sistemele, procesele și infrastructura de date — vor fi într-o poziție mult mai avantajoasă decât cele care așteaptă până în ultimul moment.
Anul 2030 poate părea îndepărtat. Cu toate acestea, experiența implementării KSeF în Polonia, a facturării electronice obligatorii în Belgia și a mandatului german indică toate aceeași lecție: integrările de sisteme, instruirea personalului și ajustările proceselor durează considerabil mai mult decât se anticipase inițial.